Dar nu o pasare ca oricare alta.
O pasare plasmuita din pulbere de aur,
Pasarea aceasta
Vine de undeva,de departe,
Vine si ti se aseaza pe umar,
Pe umarul stang,
Deasupra inimii
Ti se aseaza pasarea fericirii.
N-o vezi.
O simti numai.
Iar daca vrei s-o prinzi
Nu poti s-o prinzi
Nici cu mana,
Nici cu latul.
Cu niciun fel de capcana
Nu poti s-o prinzi.
Uneori pasarea fericirii
Iti sta pe umar mai mult,
Alteori mai putin.
Si cand ii vine ei sa plece, pleaca.
Zboara si se pierde in vazduh,
Poate chiar se topeste in vazduh,
Nu stie nimeni."
"Ce-o fi viata?
Poate viata o fi sangele acela viu
care-i umbla omului prin trup!
Nu mai ai sange,
nu mai ai viata.
Nu.Viata trebuie sa fie si altceva,
nu numai sange.
Poate viata o fi o flacara,
o flacara alba,
o flacara galbuie,
o flacara rosie,
Cine-o aprinde si de ce-o aprinde?
Cine-o stinge si de ce-o stinge?"
Zaharia Stancu, Satra

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu